Rapanul la mar – venturia inaequalis

Primăvara apar pete mici de culoare verde-oliv pe partea superioara si inferioară a frunzei. Se dezvolta mai apoi luand un aspect maro catifelat. Mai târziu, leziunile sunt mai alungite si, adesea, de-a lungul nervurilor cu  același aspect maro catifelat. Dupa o perioada de aprox 3-4 saptamani frunzele se ingalbenesc și cad din pomi. În anii cu infectii severe pomii pot fi defoliați până la sfârșitul lunii iunie. Ciuperca venturia inaequalis ataca florile, fructele si lastarii tineri.

Țesuturile afectate devin ondulate sau încrețite, iar leziunile de pe fructe se pot transforma in fisuri severe care vor favoriza atacul altor ciuperci sau insecte.

 In anii cu infectii severe si defolieri masive formarea mugurilor de rod va fi afectata, asadar productia din anul urmator va fi considerabil redusa.

Ciuperca “Venturia inaequalis” iernează în frunzele si fructele infectate căzute pe sol. Sporii (ascospori) sunt eliberati  primăvara in perioadele umede în timpul infloritului. Infectarea se produce dupa ce temperaturile depasesc 12 grade Celsius, dar este necesar ca suprafata infectata sa fie umeda cel putin 8-9 ore. Severitatea infecției primare crește odată cu durata conditiilor meteo favorabile – umiditate crescuta. Boala “Rapanul – venturia inaequalis” este capabila sa provoace daune grave în perioadele din an cu multe precipitatii. 

Asadar in primaverile uscate rapanul marului nu va fi o problema deosebita pentru livezi.

Cum tratam boala “Rapanul marului” – Venturia inaequalis ?

Îndepărtarea frunzelor si fructelor cazute pe sol poate ajuta la scaderea nivelului infectiei, dar ciuperca taphrina deformans este atât de comună și sporii se disperseaza atât de repede încât infecția este să posibil să apară chiar si in aceste conditii.

Este recomandat sa folositi fungicide pentru a controla rapanul marului, dar necesită aplicarea mai multor tratamente pentru  prevenire, care încep atunci când se desfac mugurii de frunze și se repetă dupa fiecare perioada ploioasă până la două săptămâni după căderea petalelor. Astfel se va mentine presiunea infectiei sub control.

De asemenea nu trebuie neglijata “stropirea albastra” (aplicarea tratamentelor cu produse cuprice) care se aplica dupa iesirea din vegetatie a pomilor fructiferi.

TRATAMENTE FITOSANITARE PENTRU PREVENIREA RAPANULUI LA MAR

• tratamentele cuprice de toamna dupa iesirea din vegetatie si primavara pana la intrarea in vegetatie : Alcupral 50 PU, Cuproxat flowable, Champ 77 WG, Zeama bordeleza, Kocide 2000etc – orice alt produs fitosanitar ce are in compozitie cupru sub diferite forme chimice

Atentie: Produsele fitosanitare ce au in compozitie cupru se recomanda a fi evitate dupa inflorirea marului; cuprul formeaza mici zone alungite aspre de culoare maro pe suprafata merelor (popular “plasa pe fructe”)

• tratamente aplicate la intrarea in vegetatie (boboci), buton florali, flori deschise scuturarea petalelor, fructe mici … : produse fitosanitare de contact: Dithane M45, Bravo 500SC, Merpan 80 WDG, Rovral, Antracol 70WP, Delan 700 WG, Folpan 80 WDG
• Aplicarea produselor de contact se va face in toate stadiile de vegetatie

 TRATAMENTE FITOSANITARE PENTRU COMBATEREA RAPANULUI LA MAR

• se vor aplica produse combinate de contact cu sistemice pentru o actiune eradicativa rapida
• produse fitosanitare de contact: Dithane M45, Bravo 500SC, Merpan 80 WDG, Rovral, Antracol 70WP, Delan 700 WG, Folpan 80 WDG, etc
• produse de sistemice (se vor aplica doar dupa aparitia frunzelor) Score 250 EC, Folicur Solo 250 EW, Maccani, Systhane Forte, Orius, Chorus75 WG, Topsin 500 SC, Clarinet, Flint Plus 64 WG, Luna Experience 400 SC, etc

Exemple de cobinatii pentru combaterea bolii rapanul la mar – venturia inaequalis:

Rovral  + Score 250 EC – puteti adauga un ingrasamant foliar de calitate – ex. Cropmax si un adjuvant pentru o mai buna acoperire a suprafetei tratate Break Thru S240 sau Spraygard – Dithane + Systhane Forte – Cropmax – Break Thru S240  – Bravo + Folicur Solo 250 EW– Cropmax – Spraygard, etc.

Recomandam aplicarea aceluiasi produs fitosanitar sistemic sau de contact de maxim 3 ori intr-un an prin alternanta cu celelalte recomandate pentru a evita rezistenta la pesticide.